Bar cinema în aer liber pe acoperiș și infodesk fabricate din HI.MACS, Centrul Multifuncțional Reșița

Proiect de regenerare urbana.

“Proiectul Centrului Multifuncțional din Reșița propune transformarea unui teren degradat de pe malul râului Bârzava într-un nou reper civic, capabil să reactiveze relațiile dintre comunitatea din Mociur și cartierele Centru și Govândari. Conceput ca o infrastructură socială deschisă, ansamblul reunește arhitectură, spațiu public și infrastructură urbană într-o intervenție unitară, care susține incluziunea, accesibilitatea și viața comunitară, reinterpretând în același timp patrimoniul industrial al orașului într-un limbaj contemporan.” , spun arhitectii de la UNIT H2B.

În centrul acestei transformări se află noul Centru Multifuncțional, gândit ca un suport flexibil pentru activități socio-culturale, educaționale, sportive și recreative. Arhitectura sa nu urmărește efectul iconic, ci capacitatea de a susține utilizări diverse, de la evenimente colective și ateliere la activități cotidiene informale. Spațiile sunt organizate astfel încât să permită aproprierea firească de către comunitate și să acomodeze utilizatori de toate vârstele și nivelurile de accesibilitate.

“Proiectul depășește intenționat limita clădirii și operează la nivelul întreguluițesut urban. Amenajarea exterioară propune un nou peisaj public dedicat timpului liber, întâlnirii și mișcării, articulat printr-o piațetă pietonală, suprafețe verzi generoase, zone dedicate de parcare și trasee de acces clare și incluzive. Astfel, spațiul public nu funcționează ca simplu decor al clădirii, ci ca un element activ de coeziune și continuitate urbană.”, continua arhitectii.

O infrastructură socială contemporană ancorată în memoria industrială a locului.

Expresia arhitecturală a proiectului este construită în jurul unei materialități clare, robuste și contemporane, ancorate în imaginarul industrial al Reșiței. Piesele fixe integrate în spațiu — precum barul de exterior pozitionat pe acoperissi infodeskul de la parter — sunt tratate ca micro-arhitecturi cu prezență infrastructurală, situate la granița dintre mobilier, obiect tectonic și element civic.

Bar rooftop / cinema in aer liber pe terasa superioara

Barul de pe terasa superioară este conceput ca un obiect cu prezență tectonică, în care HIMACS Terrazzo Classico și HIMACS Intense Ultra Grey construiesc un ansamblu monolitic, precis și durabil, potrivit utilizării în exterior. Limbajul său auster și robust reinterpretează discret vocabularul industrial al Reșiței într-o cheie contemporană.

Infodesk / parter

Infodeskul din zona de acces funcționează ca o micro-arhitectură civică, definită prin volume pure, îmbinări invizibile și o materialitate minerală coerentă. Realizat din HIMACS Terrazzo Classico și HIMACS Intense Ultra Grey, acesta traduce ideea de infrastructură publică într-un obiect clar, accesibil și durabil, capabil să activeze spațiul interior.

Aceste piese de mobilier de exterior si mobilier de interior fabricate din HIMACS, material durabil susțin foarte bine ideea de continuitate, precizie și masivitate controlată. Posibilitatea realizării unor îmbinări invizibile permite obținerea unor volume curate, monolitice, cu o expresie unitară și atemporală. În același timp, performanța materialului îl face potrivit atât pentru interior, cât și pentruexterior, ceea ce contribuie la coerența generală a proiectului și la continuitatea limbajului său arhitectural.

În această cheie, materialul nu este doar finisaj, ci devine un instrument de proiectare: suprafețele minerale, tonurile neutre și precizia detaliului construiesc o atmosferă care evocă discret patrimoniul productiv industrial al orașului, fără a-l reproduce literal. Rezultatul este o arhitectură și o serie de obiecte integrate care traduc memoria industrială a Reșiței într-un limbaj contemporan, sobru și relevant pentru spațiul public actual.

“În ansamblu, proiectul funcționează ca un gest de stitching urban și social: recuperează un teritoriu abandonat, reactivează o memorie locală puternică și creează condițiile pentru apariția unei noi centralități comunitare. În această logică, arhitectura devine mai puțin un obiect autonom și mai mult oinfrastructură socială contemporană, capabilă să susțină incluziunea, apartenența și o nouă formă de viață publică.”, incheie arhitectii.